Topul celor trei cel mai des întâlnite nelegalități din cadrul executărilor silite demarate la solicitarea creditorilor cesionari sau bănci
Noi măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale
15 iunie 2022
Topul celor mai des întâlnite nelegalități din cadrul executărilor silite demarate la solicitarea creditorilor cesionari sau bănci.
23 iunie 2022Topul celor trei cel mai des întâlnite nelegalități din cadrul executărilor silite demarate la solicitarea creditorilor cesionari sau bănci.
Partea I – Nelegala reprezentare a creditorilor bănci sau cesionari de către alte persoane juridice
Întrucât ne petrecem o foarte mare parte din timpul nostru studiind sute de dosare execuționale pe an, ne-am gândit să împărtășim experiența noastră și să scriem o serie de articole despre nelegalitățile pe care le întâlnim cel mai frecvent în aceste dosare în care sunt creditori bănci sau cesionari de creanțe, în speranța ca cei care se regăsesc în asemenea situații să le invoce în fața instanțelor de executare și nu numai.
Trebuie menționat că toate aceste aspecte de nelegalitate sunt posibile, mai mult sau mai puțin, cu concursul executorilor judecătorești, dar și ca urmare a modului superficial în care instanțele de executare soluționează câteodată cererile de încuviințare a executării silite.
Partea bună este că toate aceste aspecte de nelegalitate constituie totodată motive de contestație la executare și pot conduce chiar la anularea executării silite înseși dacă sunt invocate din timp pe calea contestației la executare și au ca efect inclusiv restituirea tuturor sumelor executate.
Nelegala reprezentare a creditorilor bănci sau cesionari de către alte persoane juridice
De departe cel mai des întâlnit mod prin care sunt încălcate dispozițiile legale imperative din materia executării silite, îl reprezintă fraudarea dispozițiilor de la art. 664 alin. (2) C.pr.civ. prin raportare la cele de la art. 84 alin. (1) C.pr.civ., care interzic reprezentarea unei persoane juridice în cadrul executării silite de către o altă persoană juridică. Cu alte cuvinte, creditorul bancă, fiind o persoană juridică, nu poate fi reprezentată în faza de executare silită de o altă persoană juridică (de regulă, în practică, acestea sunt reprezentate de societăți “recuperatoare de creanțe”).
Deși era evidentă interdicția prevăzută de dispozițiile la care am făcut anterior referire, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat definitiv problema prin Decizia obligatorie cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept nr. 19/2018, stabilind că “în interpretarea și aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”.
Chiar și în acest context, creditorii bănci continuă să eludeze aceste dispoziții legale cu privire la reprezentare sub diferite modalități. Cel mai des întâlnit mod îl reprezintă o pretinsă alegere de sediu procedural ales la sediul recuperatorilor de creanțe (de regulă, niște societăți cu răspundere limitată), deși, în fapt și în drept, are loc o veritabilă reprezentare a băncii și nu doar o indicare a unei adrese unde să fie comunicate actele procedurale. Cu alte cuvinte, băncile susțin prin cererea de executare că doar își aleg sediul procedural la o anumită societate de recuperare creanțe (e.g.: Kruk, Eos, Kredyt Inkaso etc.), deși acestea exercită întru totul o reprezentare a băncii creditoare.
Cum poate fi verificată nelegala reprezentare?
De cele mai multe ori reprezentarea reiese din comunicările (de regulă, e-mail-uri) dintre executor și societatea de recuperare de creanțe, de unde rezultă foarte clar că aceasta din urmă dă dispoziții executorului cu privire la executarea silită în numele și pe seama băncii. Alteori, reprezentarea rezultă din chiar cuprinsul cererii de executare silită, unde, pe lângă alegerea sediului procedural ales, se indică în concret că societatea de recuperări creanțe are drept de reprezentare a băncii. Ba mai mult, de regulă, se anexează inclusiv o procură notarială prin care se împuternicește societatea de recuperări creanțe să reprezinte banca în faza de executare silită. Cu titlu de exemplu, recent, Banca Transilvania a transmis un lot de câteva sute de dosare de executare uneia dintre cele mai active societăți civile de executori judecătorești ce își desfășoară activitatea în circumscripția Curții de Apel Timișoara, în care aceasta este reprezentată de societatea cu răspundere limitată Improvement Credit Collection, fiind anexată la toate dosarele execuționale o copie după aceeași procură notarială. În mod evidente, o asemenea reprezentare este nelegală, toate aceste executări silite fiind supuse anulării de către instanța de executare.
Spuneam că aceste executări nelegale rămân de cele mai multe ori nesancționate ca efect al complicității executorului judecătoresc și/sau a unei verificări superficiale făcute de instanța de executare cu ocazia încuviințării executării silite.
Astfel, soluționarea cererilor de încuviințare a executării silite are loc într-o procedură necontencioasă (deci, unde debitorul nu este citat), în cadrul căreia instanța de executare face verificări sumare cu privire la îndeplinirea sau nu a condițiilor legale în vederea demarării executării silite împotriva debitorului. Cu ocazia acestor verificări, instanța de executare poate și trebuie să observe inclusiv nelegala reprezentare a creditorului bancă, cu consecința respingerii cererii de încuviințare a executării silite în temeiul dispozițiilor de la art. 666 alin. (5) pct. 7 C.pr.civ. (n.r.: “există alte impedimente prevăzute de lege”). Însă, în practică, apropape fără excepție, nu sunt pronunțate încheieri de respingere a încuviințării silite pentru aceste impediment la executare.
De asemenea, executorul judecătoresc își dă concursul la acest mod nelegal în care are loc reprezentarea creditorilor bănci de către o altă persoană juridică, în primul rând, pentru că îl acceptă [putând să refuze motivat deschiderea procedurii execuționale în temeiul art 665 alin. (1) teza finală C.pr.civ.], iar, în al doilea rând, pentru că îl ascunde. Executorul ascunde reprezentarea de facto și de iure a creditorului bancă de către o altă persoană juridică prin neindicarea acestui aspect în cuprinsul actelor de executare pe care le emite ulterior în cadrul procedurii execuționale. Astfel, cererea de executare și împuternicirea pe care creditorul o anexează la cererea de executare, nu fac parte din categoria actelor supuse comunicării către debitor. Nefiind comunicate debitorului, acesta nici nu are cum să ia act despre nelegala reprezentare a creditorului decât dacă se face mențiune despre reprezentare în cuprinsul actelor de executare ce îi sunt comunicate. Or, profitând de faptul că aceste acte nu se comunică debitorului, executorul judecătoresc ascunde această nelegalitate, menționând în cuprinsul actelor de executare doar o alegere de sediu procedural la societatea recuperatoare de creanțe [e.g.: “cu sediul procedural ales la Kruk (…)” sau “cu sediul procedural ales la Improvement Credit Collection (…)”].
În acest context, societățile de recuperare își continuă nestingherite activitatea nelegală de reprezentare a creditorilor bănci, ajungându-se chiar la vânzarea imobilelor debitorilor în cadrul unor executări ce nici măcar nu trebuiau să treacă de faza de înregistrare sau de încuviințare a executării.
Cum se invocă acest motiv de nelegalitate în fața instanței de executare?
Modul nelegal în care este reprezentat creditorul bancă de o altă persoană juridică se transpune într-o lipsă a puterii de a reprezenta (excepția puterii de a reprezenta). Or, cererea de executare formulată de o persoană ce nu are puterea de a reprezenta este nulă absolut și nu poate fi acoperită în niciun mod, atrăgând totodată nulitatea întregii executări silite demarate în mod nelegal. Acest motiv de nelegalitate se invocă de de debitor prin formularea unei contestații la executare în condițiile art. 712 și următoarele C.pr.civ.
Foarte important de reținut îl reprezintă faptul că termenul de 15 zile de formulare a contestației la executare pentru acest motiv nu începe, de regulă, să curgă de la momentul comunicării actelor inițiale de executare (somație, notificare poprire etc.), ci de la momentul la care debitorul a luat efectiv la cunoștință despre această nelegalitate.
De exemplu, în practică, de cele mai multe ori se descoperă nelegala reprezentare a băncii cu ocazia studierii dosarului execuțional de avocatul debitorului. Un alt mod prin care am identificat recent o asemenea situație pentru un client al biroului a fost atunci când s-a formulat o contestație la executare pentru cu totul alte motive, dar, cu ocazia studierii copiei dosarului execuțional transmis la dosarul de instanță, am descoperit inclusiv nelegala reprezentare a creditorului bancă de către o altă persoană juridică. S-a formulat astfel, în termen de 15 zile de la acel moment procesual și până la primul termen de judecată, o precizare la contestația la executare în cuprinsul căreia am invocat suplimentar inclusiv acest motiv de contestație la executare.
Menționăm, de asemenea, faptul că pe lângă efctele pe care le produce în planul procedurii execuționale (anularea executării silite înseși), nelegala reprezentare a creditorului bancă de o persoană care nu are puterea de a reprezenta pune probleme inclusiv legalității modului în care aceste entități au acces la datele cu caracter personal din dosarele execuționale.
În concluzie, deși în practică este de departe cel mai des întâlnit motiv de nulitate a executării silite, apreciem că se invocă mult prea rar prin contestațiile la executare formulate pe rolul instanțelor și, pe cale de consecință, prea puțin sancționat de instanțele de executare. Considerăm imperios necesară o disciplinare a activității creditorilor bănci sau cesionari sub acest aspect, precum și a executorilor judecătorești deopotrivă, în sensul desființării executărilor silite demarate în mod nelegal, dar mai ales respingerea cererilor de încuviințare a executărilor silite acolo unde se identifică acest impediment la executare.
Pentru orice informații suplimentare și consultanță de specialitate, avocații din cadrul biroului nostru vă stau la dispoziție.
Hila Legal este un birou de avocați din Timișoara, născut din convingerea că avocatul este un partener spre succes. Construim alături de clienții noștri și luptăm pentru ei, în cheia inovației și a excelenței.
