Dacă în primele două părți am tratat problema nelegalei reprezentări a creditorilor bănci sau cesionari, respectiv lipsa dovezii comunicării cesiunii de creanță, în cadrul prezentului articol vom trata “regina” motivelor de contestație la executare, și anume prescripția dreptului de a obține executarea silită.
Prescripția dreptului de a obține executarea silită reprezintă o sancțiune îndreptată împotriva pasivității creditorului care, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, nu va mai avea posibilitatea de a obține executarea silită a debitorului creanței sale, ca urmare a stingerii acestui drept și a pierderii puterii executorii a titlului executoriu.
Este notoriu aspectul că odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (15.02.2013) a devenit posibilă punerea în executare inclusiv a titlurilor executorii pentru care s-a împlinit termenul de prescripție. Această concluzie rezidă din cuprinsul dispozițiilor generice de la art. 707 alin. (1) C.pr.civ., conform cărora “Prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate”.
Printr-o interpretare profund neconstituțională a dispozițiilor de la art. 701 alin. (1) C.pr.civ., creditorii bănci și, în mod special, societățile cesionare de creanțe, au demarat sute de mii de executări silite prevalându-se de titluri executorii pentru care termenul de prescripție era împlinit chiar și anterior momentului intrării în vigoare a noului Cod civil. În prezent, există pendinte pe rolul Curții Constituționale (dosar nr. 474D/2022, aflat în faza de raport) o excepție de neconstituționalitate ridicată de biroul nostru cu privire la dispozițiile de la art. 701 alin. (1) C.pr.civ., prin care am arătat că interpretarea corectă a acestor dispoziții este în sensul că se aplică doar acelor titluri executorii care au atașată o prescripție de ordine privată, respectiv celor guvernate de dispozițiile noului Cod civil, nu și celor cărora le sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958, întrucât s-ar schimba regimul de ordine publică pe care îl presupune acest din urmă text de lege
Astfel, până când Curtea Constituțională a României va clarifica în ce măsură sunt constituționale dispozițiile de la art. 701 alin. (1) C.pr.civ., ori care este interpretarea constituțională a acestor dispoziții, vor continua să fie puse în executare titluri executorii pentru care s-a împlinit termenul de prescripție indiferent de regimul juridic aplicabil (cel stabilit prevăzut de Decretul nr. 167/1958 sau de noul Cod civil).
Desigur, indiferent de regimul de ordine publică sau de ordine privată al prescripției, debitorul are dreptul de a obține anularea procedurii execuționale demarate în baza unui titlu executoriu pentru care s-a împlinit termenul de prescripție cu privire la dreptul de a obține executarea.
Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani de la momentul nașterii dreptului creditorului de a pune în executare titlul executoriu, iar în materia drepturilor reale (de exemplu, contractul de ipotecă) termenul de prescripție este de 10 ani. Cu alte cuvinte, de la momentul exigibilității începe să curgă termenul de prescripție. Exigibilitatea (momentul de la care se putea cere executarea) trebuie să reiasă din chiar cuprinsul titlului executoriu, acest moment fiind determinat de la caz la caz. Astfel, în cazul contractelor de credit bancar, executarea poate fi solicitată, de regulă, după declararea exigibilității anticipate a creditului. Aceasta poate interveni “de drept” în temeiul unui pact comisoriu de cel mai înalt grad ori printr-o notificare comunicată de banca creditoare. Nu de puține ori creditorii cesionari susțin neîmplinirea termenului de prescripție în lipsa unei notificări de declarare a exigibilității anticipate, însă o asemenea apărare este mereu înlăturată întrucât nu ar fi putut cesiona creanța dacă aceasta nu era anterior declarată exigibilă anticipat.
Prescripția dreptului de a obține executarea constituie un motiv de contestație la executare, iar mijlocul procesual prin care aceasta se invocă de către debitor îl reprezintă contestația la executare silită, prin care se obține anularea executării silite.
Contestația la executare prin care se invocă prescripția dreptului de a obține executarea silită trebuie formulată în termen de 15 zile de la momentul la care au fost comunicate debitorului actele inițiale de executare (somație, încheierea de încuviințare a executării silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare etc.) sau de la data de la care a primit înștiințarea privind înființarea popririi ori de la data la care a luat la cunoștință de primul act de executare, după caz.
Dacă vă regăsiți într-o asemenea situație, biroul nostru de avocați vă stă la dispoziție.
Hila Legal este un birou de avocați din Timișoara, născut din convingerea că avocatul este un partener spre succes. Construim alături de clienții noștri și luptăm pentru ei, în cheia inovației și a excelenței.