Numirea cenzorilor în societatea cu răspundere limitată
Dizolvarea și radierea societății cu răspundere limitată
21 ianuarie 2024
Importanța timpului în apărare. De ce să nu amânăm contactarea avocatuluiImportanța timpului în apărare.
7 februarie 2024Numirea cenzorilor în societatea cu răspundere limitată
În general, asociații din cadrul SRL decid numirea unui administrator pentru a se ocupa de gestiunea zilnică a societății și luarea deciziilor curente, stabilindu-i acestuia un mandat. Principalul inconvenient al acestui sistem de delegare a responsabilităților poate consta în furnizarea inadecvată și ineficientă a informațiilor către asociați cu privire la deciziile și administrarea societății de către administrator. În cadrul acestui articol, vom prezenta rolul unui cenzor și specificul activități sale în cadrul societății cu răspundere limitată.
Rolul cenzorilor
Cenzorii au obligația de a verifica dacă asociații sunt informați într-un mod corect și complet cu privire la gestiunea societății cu răspundere limitată. În cazul în care cenzorii vor constata o serie de nereguli cu privire la administrarea societății, precum și încălcări ale legilor și ale actului constitutiv, aceste aspecte vor fi aduse de îndată la cunoștința asociaților.
Cenzorii vor trebui să verifice:
- gestiunea societății;
- legalitatea întocmirii situațiilor financiare și concordanța acestora cu registrele pe care le deține societatea;
- modalitatea ținerii registrelor și evaluarea elementelor patrimoniale conform regulilor stabilite pentru elaborarea și prezentarea situației financiare.
În cazul în care asociații le adresează solicitări sau reclamații cu privire la anumite aspecte referitoare la gestiunea societății, dacă se constată că acestea sunt justificate, cenzorii vor întocmi un raport pe care îl vor prezenta în fața adunării generale a asociaților.
Incompatibilități
Pentru a evita conflictele de interese, Legea 31/1990 a stabilit că următoarele persoane nu pot îndeplini funcția de cenzor:
- rudele ori afinii până la al patrulea grad ori soții administratorilor;
- persoanele care primesc un salariu sau o remunerație de la administratori ori de la societate ori ai căror angajatori se află în raporturi contractuale ori în concurență cu aceștia;
- persoana căreia îi este interzisă funcția de membru al consiliului de administrație (persoanele declarate pe cale judecătorească incapabile ori cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului);
- persoana care, pe durata exercitării acestei calități, deține atribuții de control în cadrul Ministerului Finanțelor Publice ori al altor instituții publice, exceptând situațiile prevăzute de lege în mod expres.
Răspunderea cenzorilor
Cenzorii sunt supuși răspunderii civile și penale pentru modul în care își îndeplinesc atribuțiile. Răspunderea civilă a cenzorilor față de societate este guvernată de principiile mandatului, aplicându-se și dispozițiile referitoare la administratori din cadrul art. 73 Legea 31/1990 conform articolului 166, alineatele (1) și (3). Acest tip de răspundere este, deci, de natură contractuală, iar gradul de culpă este evaluat în funcție de dacă mandatul este remunerat sau nu, așa cum prevede articolul 2018, alineatul (1) al Codului Civil, sau în funcție de calitatea de profesionist a cenzorului, așa cum specifică prevederile articolul 1358 al Codului Civil.
Remunerația
În ceea ce privește remunerația, cenzorii vor fi îndreptățiți să primească o remunerație fixă, stabilită fie prin actul constitutiv al societății, fie de către adunarea generală care i-a numit. Aceste venituri sunt considerate de lege ca fiind venituri salariale.
Exigența înregistrării mențiunilor la Registrul Comerțului
Numirea cenzorilor trebuie înregistrată la Registrul Comerțului în termen de 15 zile de la numirea acestora de adunarea generală a asociaților. Acest demers implică modificarea actului constitutiv și transmiterea tuturor actelor necesare în vederea efectuării de mențiuni în registrul electronic.
În cadrul societăților cu până la 15 asociați, legea consideră că nu este necesar să se instituie un organ de control, întrucât controlul poate fi realizat de către fiecare asociat în parte. Unii asociați poartă responsabilitatea administrării societății prin numirea lor în calitate de administratori, celorlalți asociați revenindu-le sarcina de a verifica și supraveghea activitatea acestor administratori prin intermediul hotărârilor adunării generale, prin care sunt aprobate actele și gestiunea acestora.
Pentru mai multe informații sau întrebări suplimentare în materia dreptului societar, avocații din cadrul biroului Hila Legal vă stau la dispoziție.
0742.789.650
