Drepturile părintelui separat de copil în urma divorțului
Drepturile și obligațiile vecinilor în dreptul imobiliar
4 noiembrie 2023
Importanța termenului de 15 zile în cadrul contestației la executare
19 noiembrie 2023Drepturile părintelui separat de copil în urma divorțului
Conținut
- Dreptul de a avea legături personale cu minorul
- Dreptul de a menține relația minorului cu rudele și persoanele cu care a dezvoltat relații de atașament
- Dreptul la informare și la consultare
- Dreptul de a participa la formarea minorului
- Obligația părintelui la care locuiește minorul de a sprijini menținerea relațiilor cu celălalt părinte
Desfacerea căsătoriei prin divorț nu are impact doar asupra foștilor soți, ci și asupra copilului minor care urmează să trăiască cu unul dintre părinți. Orice părinte cu drepturile părintești neîngrădite va avea dreptul să petreacă timp cu propriul copil și să beneficieze de sprijin din partea statului, în cazul în care celălalt părinte îi limitează accesul la copil. În cadrul acestui articol, vom expune drepturile părintelui la care minorul nu locuiește în mod statornic.
Dreptul de a avea legături personale cu minorul
Acest drept se realizează prin instituirea unui program de vizită pentru părintele separat de minor. În cazul în care părinții nu cad de acord cu privire la programul de vizită, acesta va fi stabilit de către instanță, în acord cu principiul interesului superior al minorului. În practica instanțelor sunt frecvente programele de vizită care permit părintelui separat să petreacă timp cu minorul în zilele de weekend săptămânal sau o dată la două săptămâni, precum și în vacanțe.
Suplimentar, Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevede în cadrul art. 18, alin. (1) o serie de modalități prin care părintele poate avea legături personale cu minorul:
- întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relaţii personale cu copilul;
- vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
- găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului;
- corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul;
- transmiterea de informaţii copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;
- transmiterea de către persoana la care locuieşte copilul a unor informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul;
- întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului.
Dreptul de a menține relația minorului cu rudele și persoanele cu care a dezvoltat relații de atașament
Despărțirea părinților nu semnifică și ruperea legăturilor dintre minor și familia din partea părintelui separat de minor. Din contră, acesta are dreptul de a-și cunoaște toate rudele și de a întreține relații cu acestea, precum și cu alte persoane cu care a dezvoltat legături de atașament. Potrivit art. 17 alin. (3) din Legea 272/2004: „Părinții sau un alt reprezentat legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații ori surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat în viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.”
În cazul în care un părinte refuză sistematic posibilitatea ca minorul să aibă legături cu un membru al familiei, instanța va putea stabili un program în beneficiul acestuia în funcție de vârsta, nevoile de îngrijire și intensitatea legăturilor afective ale minorului.
Dreptul la informare și la consultare
Părintele separat are dreptul de a fi informat cu privire la sănătatea, educația și dezvoltarea minorului. Această informare trebuie să fie furnizată în mod periodic și trebuie să fie cuprinzătoare, pentru a-i putea permite părintelui la care minorul nu locuiește în mod statornic să poată participa la deciziile importante legate de acesta.
Complementar acestui drept, părintele separat de minor are dreptul de a fi consultat cu privire la deciziile referitoare la educație, intervenții medicale sau relocarea copilului.
Dreptul de a participa la formarea minorului
Chiar dacă minorul nu locuiește la ambii părinți în mod statornic, aceștia dispun de aceleași drepturi cu privire la educația și formarea copilului. Acest lucru permite ambilor părinți participarea la întâlnirile și evenimentele școlare, de a participa împreună cu minorul la evenimente culturale, religioase, civice, precum și la orice alte activități care sunt potrivite vârstei și nivelului de dezvoltare psiho-socială a acestuia.
Obligația părintelui la care locuiește minorul de a sprijini menținerea relațiilor cu celălalt părinte
Drepturile părintelui de a avea legături cu minorul nu pot fi exercitate în folosul acestuia dacă unul dintre părinți încearcă sabotarea relației celuilalt părinte cu copilul. Pentru a atinge dezideratul interesului superior al minorului, precum și a dispozițiilor legale incidente, părinții vor trebui să ajungă la o minimă înțelegere cu privire la exercitarea în comun a drepturilor părintești.
Atragem atenția că „fapta persoanei căreia i s-a încredințat minorul prin hotărâre judecătorească spre creștere și educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre părinți să aibă legături personale cu minorul, în condițiile stabilite de către părți sau de către organul competent” constituie infracțiune conform art. 379 alin. (2) din Codul penal și se pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
Indiferent de eventualele neînțelegeri ale părinților, este esențial ca aceștia să depună eforturi sporite având în vedere interesul superior al copilului. Părintele la care are stabilită locuința stabilă este dator să îl ajute să înțeleagă necesitatea menținerii unor relații sănătoase și naturale cu părintele la care nu locuiește. În plus, acesta are responsabilitatea de a nu inocula neîncredere în mintea copilului într-un mod care să ducă la alienarea părintelui și să îl îndepărteze pe acesta din viața copilului.
Pentru mai multe informații sau întrebări suplimentare în materia dreptului familiei, avocații din cadrul biroului Hila Legal vă stau la dispoziție.
Hila Legal este un birou de avocați din Timișoara, născut din convingerea că avocatul este un partener spre succes. Construim alături de clienții noștri și luptăm pentru ei, în cheia inovației și a excelenței.
